Cuprins:
Definiție - Ce înseamnă programarea structurată?
Programarea structurată este o metodă de programare logică care este considerată un precursor al programării orientate pe obiecte (OOP). Programarea structurată facilitează înțelegerea și modificarea programului și are o abordare de proiectare de sus în jos, în care un sistem este împărțit în subsisteme compoziționale.
Techopedia explică programarea structurată
Programarea structurată este un subset de programare procedurală care reduce nevoia de declarații goto. În multe feluri, OOP este considerat un tip de programare structurată care implementează tehnici de programare structurată. Anumite limbi - cum ar fi Pascal, Algorithmic Language (ALGOL) și Ada - sunt concepute pentru a aplica programarea structurată.
Conceptul de programare structurat a fost oficializat în 1966 de Corrado Böhm și Giuseppe Jacopini, care au demonstrat proiectarea teoretică a programelor de calculator prin bucle, secvențe și decizii. La sfârșitul anilor ’60-începutul anilor ’70, Edsger W.Dijkstra a dezvoltat funcționalitatea de programare structurală ca o metodă larg utilizată, în care un program este împărțit în mai multe secțiuni cu ieșiri multiple și un punct de acces.
Programarea modulară este un alt exemplu de programare structurală, unde un program este împărțit în module interactive.